IASUL-DESTINATIE CULTURALA EUROPEANA

REALIZATORI:MARGARINT CATALINA;MORARASU IRINA;RUSU LORENA;SALAHORU ANA-MARIA.

FESTIVALUL DE FILM DOC EST 2007-la IASI

Filmul documentar a suscitat interesul unui numeros public tanar.

Cuba

In perioada 28-30 noiembrie 2007 Casa de Cultura "Mihai Ursachi", a gazduit Festivalul de Film Documentar DOC EST.
Pe intreg parcursul festivalului regizorii au fost prezenti pentru discutii si dezbateri pe tema filmelor proiectate.

Miercuri, 28 noiembrie, a avut loc filmul PARAISO, ora 19.00, regizat de Alina Teodorescu, care a stat in fata unei sali pline, inainte si dupa difuzare. Prin intermediul acestui documentar s-a dorit promovarea culturii cubaneze. Cu toate ca traiesc intr-o saracie lucie, locuitorii Cubei au un mod placut de viata, muzica si dansul dandu-le speranta. Aceasta afost imaginea pe care Paraiso a creat-o in mintea spectatorilor. Visul lor era sa ajunga in America, considerand-o paradisul. Din aceasta perspectiva, titlul este sugestiv.

REALIZATOR: MORARASU IRINA

Cele 7 minuni ale Iaşului

1. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
2. Biserica Trei Ierarhi
3. Palatul Culturii
4. Casa Dosoftei
5. Teatrul Naţional "V. Alecsandri"
6. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"
7. Parcul Copou (Teiul lui M. Eminescu)

Palatul Culturii a fost inaugurat, in 1926, de catre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dupa planurile arhitectului I.D.Berindei, constructia Palatului a durat doua decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti (1434), reconstruita in stil neoclasic de printul Alexandru Moruzi (1806-1812). Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior. Elementele de interes turistic sunt: Sala gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se afla la etaj si contine, in medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale regilor Romaniei. Tot la etajul I se afla sala "Henri Coanda", ale carei lambriuri au fost executate dupa un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat in turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora in ora, "Hora Unirii". Astazi Palatul Culturii din Iasi este sediul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi si cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu.

REALIZATORI: MARGARINT CATALINA, MORARASU IRINA, RUSU LORENA, SALAHORU ANA-MARIA

ROLUL PERTURBATOR/ (IN) FORMATIV AL NTCI

Noile tehnologii sunt condiţia practică de integrare a sistemelor de informare şi documentare în societatea informaţională; ele ocupă un loc primordial în societatea actuală.
De-a lungul timpului bibliotecile au fost puse în faţa a numeroase provocări datorate schimbărilor de mediu socio-cultural. Atât ele cât şi celelalte structuri de informare şi documentare reuşesc de fiecare dată să se adapteze nevoilor sociale şi să joace un rol cheie în crearea, organizarea, stocarea, restaurarea, conservarea şi disponibilizarea informaţiilor.

Internetul, privit ca o culme a tehnologiei comunicaţiilor, sintetizează, de fapt, realizările ultimilor ani în domeniul noilor tehnologii şi se poate vorbi de o nou eră a informaţiilor, de o supermagistrală a informaţiilor digitale, de accesul şi circulaţia fără frontiere a acestora. Internetul face ca noţiunea de „bibliotecă virtuală” să nu fie doar un concept ci să devină o realitate. Prin intermediul acestei biblioteci universale se poate avea acces la resursele globale de informaţii, inclusiv la colecţiile multor biblioteci.

Societatea informaţiei se deschide cu o nouă perspectivă în materie de formare. Se creează o veritabilă exigenţă de a învăţa mereu şi de a căpăta cunoştinţe de-a lungul vieţii. În acelaşi timp, face posibilă auto-formarea, facilitează accesul la diferite resurse documentare şi educative, modifică profund raporturile între indivizi şi grupe la cunoaştere. Multiplicarea rapidă, explozivă a proceselor de formare, recurgând la noile tehnologii de informare şi comunicare, demonstrează, că am intrat într-o nouă eră care încearcă să facă din formare secretul dezvoltării societăţii contemporane, datorită noilor tehnologii (ca instrument care facilitează învăţarea).

Jurnal de impresii

In perioada 18-22 aprilie 2007, a avut loc editia a XV-a a expozitiei de carte:LIBREX 2007, la Palatul Culturii, Iasi.
In dupa-amiaza primei zile am hotarat sa merg si eu sa vad noutatile fiecarei edituri. Am ramas placut surprinsa de cele vazute; fiecare editura avea reduceri de la 10% la 50%. Multe titluri mi-au trezit interesul, insa pretul era destul de ridicat; eu personal abia am reusit sa-mi cumpar ceva de la Editura Trinitas.
Organizarea mi s-a parut destul de buna, dar ceea ce m-a intristat a fost transparenta de pe holurile Palatului, care sugereaza faptul ca adolescentii actuali nu mai citesc cum o faceau pe timpuri; in anii din urma abia te strecurai printre standuri. Oricum oferte erau numeroase, clienti... mai putini. La fiecare editura beneficiai de multa amabilitate, explicatii cu privire la noile aparitii si diferite pliante/semne de carte/catalogul editurii. Au avut loc si lansari de carte, dar n-am prticipat, ci doar am auzit.
Recunosc ca am mers la indrumarea d-nei profesor Elena Manuca, dar nu am avut decat de castigat; acum nu regret ca "am pierdut timpul", cum ar spune multi.

Cu si despre scriitori (ne) canonici

"Fiindca noi nu posedam libertatea tribunei, nici arma zilnica a jurnalismului, am proiectat sa-mi fac din teatru un organ spre biciuirea naravurilor rele si a ridicolelor societatii noastre." (V.Alecsandri)
Alecsandri a consacrat cea mai mare parte a activitatii sale teatrului ("Nu stiu daca am creat teatrul national, dar stiu ca i-am adus un mare concurs"). Ii placea succesul direct al acestui gen si spiritul sau critic gasea aici o nimerita desfasurare. Rolul sau in dramaturgie era imens;el creeaza de fapt temeliile teatrului romanesc, creand un repertoriu, un public, si oferind catorva mari actori rolurile care i-au consacrat.
In peste patru decenii a compus aproape 50 de lucrari dramatice in toate genurile, de la farsa si vodevil la comedie, opereta si drama.
G.CALINESCU: "Alecsandri reprezinta o prima faza in seria scriitorilor care vor folosi caracterizarea personajelor prin nume, prin comicul verbal".
Ciclul despre faimoasa Chirita (Chirita in Iasi, 1850; Chirita in prpvintie, 1852; Cucoana Chirita in voiagiu) se bucura si azi de succes, "izbutind sa invinga vremea". Scenele de caracterizare sunt enorme si produc un ras sanatos. Comicul e predominant de limbaj.
Galeria de personaje create de Alecsandri este completata de protagonistii unor monologuri "canticele comice", printre care: "Sandu Napoila ultraretrogradul"-1860, "Clevetici ultrademagogul"-1860, iar altele evocand personalitati populare: "Barbu Lautarul"-1867 si "Ion Papusariul"-1867.

Dramele istorice ale lui Alecsandri raman ca unele dintre primele noastre drame romantice in versuri, cretii care au contribuit la asimilarea curentului in teatrul romanesc.

Astazi, V.Alecsandri este cel care pastoreste Teatrul National "V.Alecsandri" din orasul nostru.

GREŞEALĂ ŞI CORECTITUDINE ÎN MEDIA AUDIO-VIDEO
În redactarea unui articol, în realizarea unui reportaj, pentru prezentarea unei emisiuni,fie TV, fie radio, se depune foarte mult efort, se sacrifică foarte mult timp: mii de ore de pregătiri, repetiţii. Cu toate acestea se mai fac unele greşeli de exprimare şi asta uneori din neatenţie dar şi din neştiinţă.Noi, cei de acasă, urmărim cu multă atenţie fiecare emisiune, observând orice greşeală de orice tip. De nenumărate ori prezentatorii clachează, însă tot sunt luaţi drept exemplu/model. Se presupune că sunt foarte inteligenţi/culţi; sunt ascultaţi de către toată lumea, iar greşelile lor provoacă râsul şi multe discuţii, bârfe, ceea ce este de fapt de plâns. Să fie oare neatenţia/ oboseala, emoţiile? ...sau lipsa de informare? Oricine are dreptul să greşească, dar "perlele" de pe posturi uneori sunt inadmisibile. Unele emisiuni tratează şi satirizează greşelile altora, cum ar fi Cronica Cârcotaşilor, difuzată miercurea pe Prima TV incepând cu orele 20.